De ce este navetismul preoţilor incompatibil cu pastoraţia?

Abstract

Problema navetismului preoţilor a constituit şi continuă să rămână o pre ocupare permanentă şi majoră a Sfântului Sinod. Această practică este cu siguranţă o mare piedică în calea adevăratei pastoraţii şi este total incompatibilă cu activitatea preotului în parohie. De aceea reluarea sau repunerea în discuţia Sfântului Sinod, în şedinţa sa din 2 martie 2006 ca şi hotărârile luate şi aduse la cunoştinţă slujitorilor bisericeşti, prin comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, au fost foarte oportune, vizând măsuri pentru limitarea sau pur şi simplu lichidarea sau eradicarea navetismului. El este o practică împrumutată din lumea laică şi mai ales din viaţa funcţionarilor şi a muncitorilor industriali în general, care au fost angajaţi în marile oraşe ale ţării, aşa cum de altfel se întâmplă şi în străinătate, dar care, neputând găsi spaţiul necesar pentru locuit, în centrele orăşeneşti unde lucrează, sunt nevoiţi să facă această deplasare zilnic sau periodic din localităţile rurale sau din suburbii în marile oraşe unde este locul de muncă.