Documente din Sfântul Munte Athos, despre biserici şi mănăstiri de secol XVII din sudul Moldovei

Abstract

Mănăstirile reprezintă locaşuri de închinare, dar şi de cultură. În veacul al XVII-lea, când creşterea presiunii otomane a determinat o accentuare a influenţei bizantine în cultura românească, acestea devin puntea de legătură între spiritualitatea răsăriteană ortodoxă şi cea românească, chiar şi atunci când un Ieremia Movilă considera că influenţele venite de la sudul Dunării erau „strâine tradiţiei şi obiceiurilor pământene“. Sunt, de altfel, timpuri în care oamenii devin, cum afirmă Zamfira Mihail, mai înţelepţi, secolul al XVII-lea fiind un veac de renaştere politică şi culturală.